Am făcut cunostință cu chitara pe la vârsta de 16 ani, după ce m-am săturat să bat darabana în caietele puse pe bancă în timpul liceului, așa, de distracție împreună cu alți colegi. Acea chitară era de fapt ceea ce mai rămăsese dintr-o chitară a fiului unui vecin, care mi-a dat-o în speranța că îmi va capta interesul, știind că aveam afinități în domeniul muzical. Am început să o completez pentru că-i lipseau cheile de acordaj și desigur corzile. Așa a început pasiunea mea pentru instrumentul ce avea să mă însoțească permanent de-a lungul vieții. Am început apoi să intuiesc câte ceva despre cum se formează sunetele, apoi am aflat cum se acordează, având prin preajmă doi vecini mai avansați decât mine; ulterior mi-au arătat câte ceva și despre formarea acordurilor.Dupa aceea am pornit pe drumul lung și anevoios al autodidactului. Pe la 17 ani tata mi-a cumpărat o chitară bas, pentru că în liceu mai cunoscusem un coleg care cânta și el la chitară si ne-am propus să facem o trupă a liceului, lucru care ne-a solicitat serios dar ne-a facut și mare plăcere.Ne-am mutat cu arme și bagaje acasă la colegul meu care stătea la curte și am continuat acolo să cântăm piese de Beatles, Elvis Presley și ce mai era în vogă la vremea aceea. Între timp l-am cunoscut și pe Octav Teodorescu care locuia prin apropiere și care cânta și el cu un vecin de-al lui dar nu prea se intelegeau, așa că Octav și-a manifestat dorința de a ni se alătura. Am fost de acord mai ales ca el avea și niște compozitii proprii ceea ce ne-a stimulat să trudim pentru un stil propriu al trupei. Trupa s-a numit “VIS” și între timp am fost cooptati de către intreprinderea ICL Mobila, devenind formație de sindicat. Astfel am participat la multe manifestări culturale pe ramura de comerț (Festivalul Hermes) și la Cântarea Romaniei unde am luat numeroase premii. În 1986 eu și colegul meu de liceu am plecat în armată, Octav a mai alăturat noi membrii cu care în 1987 a facut primele înregistrări în Radio. In 1988 ne-am intors din armata dar colegul meu de liceu s-a retras, și am rămas doar eu și Octav formând trupa “OCTAVE”. După ce am mai încercat fără success tot felul de formule cu soliști, cu tobe, clape și altele, am hotărât să devenim trupa de studio. Am vândut tobele, stațiile, boxele și am cumparat mixer, sequencer, sintetizator multitimbral și chitară MIDI și ne-am axat pe muzica instrumentală- electronic simfonic rock. În această formulă am lansat la Casa de discuri Electrecord 3 albume: “SECRETUL PIRAMIDELOR” - 1992, „MAI E DE URCAT O TREAPTA” - 1993 și „DULCE LIBERTATE” -1994, multe dintre piese având și videoclipuri difuzate la TVR în acea perioadă, precum și difuzări pe posturile de radio. Dupa cel de-al 3-lea album am părasit “OCTAVE” din dorința de a-mi materializa propriile idei muzicale și cu ajutorul lui Cristian Bacargiu care mi-a pus la dispozitie propriul lui sintetizator, un GEM S3 am definitivat în anul 1997 albumul “INTROSPECȚII”, produs de Casa de discuri GENIUS dar care nu a mai fost multiplicat și scos pe piața pentru că era un album necomercial din punct de vedere stilistic (tot un rock simfonic progresiv dar ceva mai alambicat decat stilul OCTAVE si fără chitară). În vara anului 1998, la sugestia lui Cristian Bacargiu, am fost recomandat lui Ilie Micolov să mă alătur ca toboșar trupei “LATIN EXPRES” care urma să cânte împreună cu el timp de o lună pe terasă la Radio Vacanta. Am promovat cu această
ocazie albumul
“INTROSPECȚII” la Radio Vacanța și Radio Constanța , apoi după ce m-am întors acasă am continuat promovarea și la radiourile din București. Au urmat alte piese proprii create pe calculator tot în stilul acesta dar cu chitară, având de această dată și nuanța mai pregnantă de muzică simfonică, luând desigur și acestea, inevitabil, calea sertarului.
La inceputul anului 2002, am fondat, împreună cu Mihai Petrescu- bas și Doru Bilciurescu- chitară acustică și voce, trupa “DINCOLO DE POD” care propunea un soft rock destul de interesant nu foarte comercial, clădit pe platforma conceptuală a lui Doru Bilciurescu ca melodie și text, conturat apoi cu multă inspirație din punct de vedere al orchestrației de ceilalți membrii ai trupei, pentru că între timp a mai venit și Radu Gheorghe-tobe și Gabi Radan- chitară solo. În această formulă am lansat în anul 2005 albumul “LASĂ-ȚI PĂRU’ MARE” prin Casa de discuri INTERCONT realizând și un videoclip la piesa cu același nume pentru promovarea albumului iar in 2009 am lansat cel de-al 2-lea album – “CUMPĂRĂM”, tot la INTERCONT. În paralel am avut cântări în cluburi și apariții la televiziune (OTV, TVR 2 și TvH2.0-fost TVRM). În prezent avem în lucru la studio cel de-al 3-lea album.
În vara anului 2011 Cristian Bacargiu mi-a propus să formam un grup ce avea să interpreteze piese compuse de el, mai vechi sau mai recente, inițial cu 2 chitare și voce, care avea să primească numele “CARMINA”. În formula de început au fost: Cristian Bacargiu- chitară acustică, Marcela Scripcaru- voce și eu - chitară solo. Mai târziu formula s-a extins cu Gabi Radan la chitară solo, căruia i-am cedat portofoliul, eu trecând la chitară bas, Alina Horez la vioară; iar la secțiunea colaboratori îl avem pe Ovidiu Condrea la tobe.
Aurel Stanciu
înapoi înapoi la Despre noi